marți, 20 iulie 2010

Vis al regretelor...

Își așeza ultimele valize în mașină și privi spre stradă... Oamenii erau agitați...o neliniște o cuprinsese. Se urcă în mașină, aștepta plecarea și privea pe geamul acoperit de picături de apă...Oamenii ce străbăteau trotuarele aveau o înfățișare de răutate, îi simțea răi. Dintr-o dată orașul sufletului ei devenea orașul pierzaniei și al neliniștii... Încerca să-și dea seama ce se întâmplă, dar nu reușea...Un nou val de dezastru îi împânzea privirea. Furtuna ce se dezlănțuise cu câteva minute în urmă lăsase semne grave ale forței sale, nepăsătoare ...la fel ca și furtuna ce-o forța acum s-o ia pe un alt drum. Apele învolburate de furia furtunii pătrundeau în fiecare colț al orașului, în fiecare pantof, al fiecărui om, indiferent de statut... Mizeria și mirosul insuportabil se împrăștia peste tot cu o repeziciune incontrolabilă. Cineva pornise mașina, parbrizul acoperit de furia furtunii nu-ți permitea să vezi ce te așteaptă, iar pe drumul spre noua sa locuință întâlnise disperare, neliniște, dar mai ales răutate...era o imagine clară a răutății, parcă oamenii ar fi fost dezbrăcați de toate măștile pe care le purtau în viața lor și acum rămâneau cu ce aveau cel mai adânc ascuns. Când a intrat în casă era deja extrem de obosită și nu observase decât aspectul de paragină...care înfățișa și propria ei stare, nu doar a vechii sale locuințe. Începuse să despacheteze. În partea aceasta a camerei simțea cum lumina dispare și e înlocuită de întuneric, dar privi în spatele ei și văzuse că cealaltă jumătate de cameră este invadată de insecte. Parcă aflate într-o înțelegere, muștele roiau în partea de sus a încăperii, spre tavan, iar păianjenii mișunau în partea de jos, agitați și negri. Se speriase dar știa că e ceva cu ce va trebui să se obișnuiască în noul său cămin. Nimic nu va aduce înapoi liniștea și bunătatea ce-i aparțineau cândva. Totuși, se hotărâse să se roage așa cum o mai făcuse cândva și primise ajutorul cerut, atunci prin intermediul unei persoane, acum...simțea că doar ea se poate ajuta, doar ea se poate salva din plasa celeilalte jumătăți a încăperii...

Un comentariu:

  1. Foarte frumos scris... In viata intampinam tot felul de obstacole, iar aceste obstacole nu sunt altceva decat o instruire.

    RăspundețiȘtergere