Illuminated

Norii se transformau în monștri nemulțumiți ce îndepărtau soarele naiv. Frunzele rămase în copacii jefuiți de vreme dansau speriate, în timp ce crengile acestora biciuiau violent aerul. Râurile țineau un concert funerar purtând cu sine coroanele destinului.

Toată viața ei fusese o manifestare a naturii, zile însorite îndepărtate violent de nori îmbufnați. Dar acum, aflată din nou în fața unui sine recalcitrant… natura îi făcea în ciudă. Soarele nu mai era obedient în fața cerului îndoliat, el voia să celebreze și o făcea. Ar fi vrut să nu fie ea cea îmbufnată de data asta, și-ar fi dorit să danseze un vals al împlinirii, dar în ea se jucau frenetic clipe și gânduri maltratate… Știa că trebuie să se supună. Nu avea niciun drept să continue joaca de atingere a altor si a altor culmi… Era timpul să se împotrivească loviturilor nesăbuite pe care și le oferea. Nu-i rămânea decât să se-nchine deciziilor…