Și iată-mă din nou prinsă sub scoarța propriilor nesocotințe. Câtă lume a mai trecut pe această cărare înainte de a mă găsi din nou astfel... Mulți au plecat uitând să ia cu ei și voalul ce dezintegrează și acoperă un incomensurabil suflu, îngropându-mă în neputință. Nu neputința de a trăi printre și cu măștile sociale, îndeletnicire mult prea ușoară de acum, ci tocmai incapacitatea de a trăi fără acestea, neputința de a privi și sorbi esența.
Oamenii se pierd, unii fiind pierduți până și din amintire, asemenea sentimentelor. Și acestea se volatilizează sau, în cel mai bun caz, doar se transformă.
Oameni rătăciți în universuri create aleatoriu. Construcții infinite și totuși limitate în explorarea propriilor structuri.
Plăsmuiesc în mintea mea bolnavă realități inocente. Lumi în care despre adevăr nu doar se spune că este relativ, ci chiar este; realități la construcția cărora fiecare participă prin infinitatea de elemente din care este compus. Reacții chimice inedite își fac loc în lupta cu sufletele pierdute în durere cotidiană. Tot ce rămâne creează un tablou în care culorile devin percepții ale unor stări dezolante sau extatice, după aroma individualității. Personaje din alte lumi se reîncarnează vieții și reinventează limbajul, transformându-l impecabil de astă dată. Pacea nu mai e dorită de multă vreme, însă armonia redă forța și revelația ce te ghidează prin labirintul ființei tale.
Aici începe totul, aici se va și sfârși...
Oamenii se pierd, unii fiind pierduți până și din amintire, asemenea sentimentelor. Și acestea se volatilizează sau, în cel mai bun caz, doar se transformă.
Oameni rătăciți în universuri create aleatoriu. Construcții infinite și totuși limitate în explorarea propriilor structuri.
Plăsmuiesc în mintea mea bolnavă realități inocente. Lumi în care despre adevăr nu doar se spune că este relativ, ci chiar este; realități la construcția cărora fiecare participă prin infinitatea de elemente din care este compus. Reacții chimice inedite își fac loc în lupta cu sufletele pierdute în durere cotidiană. Tot ce rămâne creează un tablou în care culorile devin percepții ale unor stări dezolante sau extatice, după aroma individualității. Personaje din alte lumi se reîncarnează vieții și reinventează limbajul, transformându-l impecabil de astă dată. Pacea nu mai e dorită de multă vreme, însă armonia redă forța și revelația ce te ghidează prin labirintul ființei tale.
Aici începe totul, aici se va și sfârși...
Este război, oamenii, egoişti de felul lor, nu-şi găsesc locul, invadează spaţii ce nu le aparţin; acestea terminate, căci pământul este rotund, intră unii peste alţii, se provoacă un soi de canibalism, ideatic, moral, se înfruptă reciproc!
RăspundețiȘtergereMi-a plăcut ceea ce ai scris :) !
Multumesc:)!
RăspundețiȘtergereCă adevărul este relativ, nu trebuie să demnostrăm. Că oamenii se rătăcesc şi umblă aiurea prin Univers, de ce am demonstra? Că pacea este nedorită, mă îndoiesc. Dar nu prea tare că mă dor şalele şi nu vreau să smintesc. Un lucru este cert. Opinia ta despre viaţă este interesantă Roxana.
RăspundețiȘtergereŞi pentru că se apropie Crăciunul, îţi doresc să ai parte de linişte şi pace pentru a-l putea petrece în tihnă.
@abbilbal:Nu e vorba despre o demonstrare a relativităţii adevărului, ci de o acceptare a acesteia, de înţelegere a ei..în mod real. Nu cred ca rătăcim şi umblăm aiurea în Univers, doar că, dacă am accepta tocmai faptul că totul este relativ, nu am mai fi atât de nesiguri poate, nu ne-am împotmoli atât de des în nimicuri... Nu cred că mai este dorită pacea; o lume în care nu mai trebuie să-ţi pui întrebări e oarecum anostă, iar întrebările provoacă mai mereu... o luptă (doar un mic exemplu...). Însă e interesant de urmărit armonia ce poate să iasă din aşezarea unor elemente...
RăspundețiȘtergereÎţi mulţumesc că ai poposit puţin pe aici, Abbilbal. Te mai aştept.
Îţi mulţumesc pentru urări şi îţi doresc Sărbători Fericite şi pline de armonie. :)
În plus, cred cu tărie că oricine îţi demonstrează sieşi această relativitate, doar că nu îi dă importanţa cuvenită...
RăspundețiȘtergere